In aceasta luna, in ziua a treizeci si una, pomenirea Cuvioasei maicii noastre Melania Romana.

Cuvioasa maica noastra Melania a trait pe vremea imparatului Honoriu. Era de neam cinstit si stralucit, intaiul in senatul roman. Sfanta iubea din toata inima pe Domnul si dorea sa traiasca in feciorie. Dar parintii ei au maritat-o, impotriva ei, si a avut doi copii. Murindu-i parintii si copiii, a parasit cetatea si s-a mutat in afara zidurilor cetatii. Acolo traia in schimnicie, vindeca pe bolnavi, primea pe straini, cerceta pe cei din inchisori si pe cei surghiuniti. Apoi a vandut averea ei cea mare. A luat pe ea 120.000 de galbeni si i-a dat la manastiri si la biserici. La inceput manca o data la doua zile, apoi o data la cinci zile, sambata si duminica. Avea scriere foarte frumoasa si impodobita. In urma a plecat in Africa, unde a stat sapte ani. Dupa ce a impartit averea ei si acolo, s-a dus in Alexandria. Din Alexandria s-a dus la Ierusalim si a trait intr-o chilie. A strans in jurul ei 90 de fecioare si le tinea pe cheltuiala ei cu tot ce le trebuia. Imbolnavindu-se foarte greu de durere de coaste, a chemat pe Teofil episcopul Elefterupolei. S-a impartasit cu Sfintele Taine, si-a luat ramas bun de la surorile ei si a rostit aceste ultime cuvinte: "Asa s-a facut, precum a hotarat Dumnezeu!"; si indata si-a dat Domnului duhul ei.

Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Zotic, hranitorul de orfani.

Sfantul Zotic s-a nascut la Roma cea veche. Era de neam cinstit si stralucit. De mic si-a insusit toata stiinta vremii. Fiind om invatat a fost dus din Roma in Constantinopol de marele intre imparati Constantin si cinstit cu dregatoria de magistru.

O data cu el au venit in Constantinopol si alti oameni de frunte din Roma: magistrianul carelor, Paulin, nepotul lui, Olimvrie, Vir, Sever, Marian, Antim, Uvrichie, Isidor, Calistrat, Florentie, Euvul, Samson, Studie si dumnezeiescul acesta Zotic. Numele acestor inalti dregatori le poarta pana astazi sfintele locasuri zidite de ei.

Se spune ca in vremea aceea a bantuit in Constantinopol lepra. Imparatul a dat porunca sa fie aruncati in adancul marii toti cei imbolnaviti de lepra. Zotic, acest cinstit barbat, n-a vrut sa vada sau sa auda de asa ceva, ci, inflacarat de dor dumnezeiesc, s-a dus la imparat si i-a spus: "Sa dea imparatul robului sau aur mult ca sa cumpere margaritare, pietre pretioase si stralucitoare spre marirea si cinstea imparatiei lui, pentru ca robul lui este cunoscator in astfel de lucruri!".

In aceasta luna, in ziua a douazeci si noua, pomenirea sfintilor paisprezece mii de prunci, ucisi de Irod.

Irod, imparatul iudeilor, a poruncit magilor sa se intoarca pe la el ca sa-i spuna si lui unde este Imparatul, Care S-a nascut si pe Care li-L vestise steaua ce-o urmau, pentru ca sa se inchine si el Lui. Ingerul Domnului insa le-a spus magilor sa nu mai treaca pe la Irod, ci sa se duca pe alta cale in tara lor. Şi asa au facut. Irod, vazand ca a fost inselat de magi, s-a suparat tare. A cercetat cu de-amanuntul vremea cand s-a aratat steaua si a trimis ostasi ca sa omoare pe toti pruncii, din Betleem si din imprejurimi, de la doi ani in jos. Ca se gandea ca de va ucide pe toti pruncii, atunci va ucide negresit si pe Imparatul ce va sa fie, si nu va mai unelti impotriva tronului lui. Dar in zadar s-a ostenit, nebunul! Nu-si dadea seama, ca omul nu poate impiedica voia lui Dumnezeu. Şi asa Irod a pricinuit pruncilor imparatia cerurilor, iar lui si-a pricinuit osanda vesnica.

Tot in aceasta zi, pomenirea tuturor crestinilor si fratilor nostri ce s-au savarsit de foame, de sete, de sabie si de frig.

Slujba lor se savarseste in Halcopratia, in biserica Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, unde este si sfanta racla.

Tot in aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Marcel, staretul Manastirii Achimitilor, adica a neadormitilor.

Cuviosul Parintele nostru Marcel era din Apamia, oras in cea de a doua Sirie, dintr-un neam cinstit si vestit. A invatat toata stiinta acelei vremi, dar dispretuind-o, a parasit toate averile sale si s-a dus la Efes, unde a gazduit la niste binecredinciosi crestini. A intrat apoi in una din manastirile de acolo si a dus viata imbunatatita de schimnic. Afland de petrecerea dumnezeiasca a Sf. Alexandru, care vietuia in Manastirea neadormitilor, s-a dus la el. A ramas si el in manastire si-i intrecea pe toti fratii prin sporul lui de fiecare zi in virtute. Dupa adormirea staretului Alexandru si al lui Iacob, staretul de dupa el, a fost randuit Cuviosul Marcel staret al manastirii. Cu harul lui Hristos a savarsit multe minuni. A adormit in Manastirea neadormitilor si s-a odihnit in Domnul.